Cristian Panait a cedat nervos in fata lui Alexandru Lele

Galerie Foto	Stiri din aceeasi Categorie

• Fostul stelist Baciu- agentul lui Becali in cumpararea lotului „U” Cluj

Exclusivitate: decizia finala asupra mortii procurorului sinucigas

Ieri, procurorul general Joita Tanase a primit rezolutia finala a cercetarilor facute de Serviciul Criminalistic din Parchetul General in legatura cu moartea procurorului Cristian Panait. Trimiterea in judecata a lui Alexandru Lele, concluzia procurorilor care timp de cinci luni au cercetat cauzele declinului tanarului sinucigas, toate elementele acestui urias mozaic penal demonstreaza o lozinca lansata de ziarul nostru: "Justitia nu are eroi!". Cristian Panait, Alexandru Lele, membrii retelei de trafic cu petrol din jurul lui Adrian Tarau au fost subiectul numarul unu al acestui an. Cazul a fost senzational si are o solutie amara. Procurorii au hotarat ca mai tanarul lor coleg a clacat in fata primului esec pe care l-a cunoscut intr-o cariera devenita mult prea repede stralucita si s-a aruncat de la ultimul etaj al blocului in care locuia. Poate era un procuror prea tanar, poate avea niste tulburari de comportament care l-au facut vulnerabil. Expertiza medico-legala si rezolutia finala evita concluzii de acest fel. Cand febra acestui caz se va mai stinge si nu va mai fi discutat de creiere infierbantate, situatia din Justitie merita o analiza. Pentru ca este evident ca un tanar de 29 de ani ajunsese sa creada ca este sfarsitul lumii pentru ca a ratat o perchezitie.

Exclusivitate

Prezentam in premiera cel mai relevant fragment din rezolutia finala semnata de seful Serviciului Criminalistic, procurorul Ovidiu Sarbu. Il redam ca atare, chiar daca este prea lung, greoi de citit, dar este o palma data celor care au apucat sa se inchine politic unei icoane care nu exista:

"a) Din punct de vedere biologic nu s-a conturat o conditie medicala pe fondul careia sa fi survenit tulburarea psihica, disfunctia catecolaminica, alternanta de paloare cu eritem, dispusa specific cu caracter paroxistic ce apareau fie succesiv, fie simultan si erau insotite, alteori nu, de cefalee intensa. A fost apreciata ca reprezentand vulnerabilitate biologica de fond si o vulnerabilitate biologica castigata. Nu s-a putut identifica comorbiditate cu boli somatice (asociere cu alte boli) b) Referitor la structura personalitatii. Panait nu a prezentat tulburari de personalitate. Din punct de vedere psihiatric era apt pentru activitatea de procuror. Trasaturile care l-au individualizat i-au conferit in acelasi timp vulnerabilitate psihologica printr-o serie de deficiente la nivelul mecanismelor de coping (mecanism de gestionare a stresului)..."

Momentul Oradea

"c) Examen psihic. La sfarsitul lunii martie 2002, fiind in delegatie la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Oradea, unde a efectuat acte procedurale in dosarul Alexandru Lele, apare ca inabil si rigid in tactica audierii si cea a efectuarii unei perchezitii domicilare. In acest context a fost supus unui factor de stres ce a fost prelucrat ulterior de el ca fiind sever, factor care ar fi putut fi depasit in conditiile abordarii unei strategii adecvate de gestionare a stresului. Imediat dupa acest episod apar interpretabilitate prevalenta, oboseala, sentimente de insecuritate psihica, a constientizat tulburari de memorie (se citeaza continutul cererii de concediu, episodul cu solicitarea agendei), episoadelor de tulburari mnezice insotite de o stare de rau le-a urmat instalarea rapida a confuziei, incoerenta ideo-verbala, interpretabilitatea capatand caracter delirant non-bizar. S-au reconstituit anxietate severa, neliniste si tulburari de somn. A fost subliniat caracterul aproape paroxistic al tulburarilor psihotice. In perioadele dintre crize era trist si abatut. Actul suicidar, se arata in analiza psihopatologica, a avut un caracter impulsiv, hotarat, interpretabil ca fiind prin mecanism halucinator sau prin hotarare imposibil de stapanit. S-a retinut ca actul suicidar a urmat unui puseu de neliniste, acompaniat de tulburari vasomotorii si unui comportament asimilabil celui de ascultare. A fost reconstituita o tulburare psihotica, cel putin pentru perioada 30 martie-10 aprilie 2002, care cel putin teoretic a putut determina suicidul, atat prin mecanism psihotic, cat si prin mecanism reactiv pseudorational in intervale de constientizare a tulburarii psihice. In cadrul diagnosticului pozitiv posibil, medicii psihiatri, analizand datele inaintate, au reconstituit suficiente informatii credibile pentru includerea unei simptomatologii psihotice. S-a subliniat ca intre tulburarea psihotica si actul suicidar a fost o legatura de cauzalitate directa. Dintr-o abordare teoretica a cauzalitatii medico-legale psihiatrice, specialistii au apreciat ca in cazul unei tulburari psihotice non-organice, ca in speta, s-ar realiza un lant cauzal direct neconditionat. Vulnerabilitatea biologica si psihologica ar reprezenta conditii, iar stresul la care a fost expus la Oradea ar reprezenta o circumstanta cu rol de factor precipitant al tulburarii psihice."

Motive

"d) In privinta diagnosticului standard posibil, medicii psihiatri au stabilit o tulburare psihotica paranoid depresiva cu debut in aprilie 2002, cu expunere la stres, fiind victima unui delict de ultraj. In opinia specialistilor, sinuciderea a avut loc probabil pe fondul unui episod psihotic paranoid depresiv, urmare a unui soc emotional, survenit pe terenul fragil al unei structuri vulnerabile a personalitatii (rigida, cu supraaprecierea propriei persoane, cu sensibilitate crescuta la esecuri si infrangeri si preocupare excesiva privind criticile sau respingerea pe plan social). Din materialul analizat nu au reiesit, pentru perioada anterioara decesului, tulburari psihice (altele decat cele la care s-a facut referire mai sus pentru perioada 1-10 aprilie 2002, care sa sugereze existenta unei incapacitati sau incompatibilitati medicale in raport cu exercitarea profesiei). Momentul Oradea nu a fost ales in arbitrar, ci pentru faptul ca a reprezentat un factor de stres precipitant in aparitia modificarilor de comportament (agitatie, suspiciune excesiva, teama, vorbire incoerenta, confuzie, tulburari de memorie, tristete, apatie, idei de autoacuzare) sesizate de rudele procurorului Panait, prietena sa, prietenii sai apropiati, colegii, procurorii sefi ierarhici care au depus marturii in cauza. In analiza motivului actului suicidar, momentul Oradea a reprezentat un factor de stres particular, raportat la terenul fragil personal al procurorului, prin faptul ca a fost supus unor situatii sicanatoare in fata camerelor de luat vederi care vizau competenta sa profesionala. In plus, difuzarea pe posturile TV centrale a constituit un factor de stres in corelare cu structura personalitatii procurorului si cu faptul ca era asistent universitar la disciplina Procedura Penala. Aceasta putea duce la subaprecieri din partea celor care-l cunosteau, studenti, colegi, prieteni, fapt constientizat probabil de Panait, inca din timpul difuzarii emisiunilor. In speta se poate vorbi de o structura vulnerabila care a fost supusa factorului psihostresor, momentul Oradea. Apreciat ca sever de Panait, insusi constientizat de acesta inca dinaintea deplasarii la Oradea. In ziua de 23 martie 2002, cand a afirmat:

"S-ar putea din delegatia aceasta sa fiu ori jos, ori unde sunt". Ziua de 24 martie, cand a sarutat-o de noua ori pe matusa lui, pentru ca era cifra lui norocoasa si voia sa-i mearga bine la Oradea, precum si ulterior, cand a spus: "Atunci vom fi cu totii fericiti cum a fost inainte" sau "Daca joi (11 aprilie 2000, la ora 15.00) nu vom fi asa cum am fost inainte de Oradea, puteti sa ma duceti la medic si sa faceti ce vreti (aspecte care rezulta din declaratia matusii)". In fapt, factorul psihostresor a fost reprezentat de circumstantele in care a fost audiat procurorul Lele (amanarea audierii la solicitarea invinuitului, pentru lipsa de aparare, apoi discutii in contradictoriu cu aparatorul, care cerea sa adauge o mentiune in procesul-verbal de aducere la cunostinta a invinuirii lui Lele). De cele ale parcurgerii drumului la domiciliul acestuia (pe parcursul calatoriei, Lele l-a jignit pe unul dintre membrii echipei, afirmand pe de alta parte ca procedura efectuarii perchezitiei este nelegala) si incidentul din locuinta sa, precum si impactul mediatic imediat (in corelare cu structura vulnerabila a personalitatii procurorului) exercitate asupra lui Panait, datorat faptului ca in emisiunea TV Delict a participat si Lele, care a facut comentarii negative, denigratoare, de genul: "Este manipulat, nu are experienta, nu stie procedura, pentru el asta era un ghiveci" la adresa procurorului. Despre toate astea, procurorul Panait a luat cunostinta cu ocazia vizionarii emisiunii televizate. Pe langa factorul stresor marcant s-au adaugat alti factori secundari, si anume: gradul de pregatire si experienta profesionala si, in legatura cu aceasta, posibila interpretare gresita a unor momente procesuale, intre care se distinge punerea in miscare a actiunii penale in dosarul Lele, fapt explicat prin cererea de invoire, din 29 martie 2002, fara ca actul sa fi fost finalizat si, prin nesiguranta fata de emiterea actului".

Declaratia iubitei

Pentru a umaniza putin cuvintele grele ale anchetatorilor si medicilor psihiatri, reproducem in premiera un fragment tulburator din declaratia femeii care urma sa se marite cu procurorul Cristian Panait. Fragmentul face referire la ziua de 8 aprilie, cand procurorul a refuzat sa mearga la un control medical la Spitalul Militar Central. Iata ce a declarat Mina Atena anchetatorilor: "Luni seara, pe 8 aprilie, am sunat-o pe matusa lui Cristian, pentru ca mi se paruse in discutia telefonica, faptul ca persista acea stare de oboseala la el, iar doamna Dumitru (matusa lui Cristian - n.n.) mi-a spus sa stau linistita, pentru ca totul o sa fie bine. Mi s-a parut foarte relaxata si optimista in acelasi timp in privinta insanatosirii lui Cristian. I-am spus ca Cristian nu vrea sa ma vada si ca este foarte distant cu mine, iar dansa mi-a raspuns ca, pe 7 aprilie, duminica, baiatul fusese la biserica, a vorbit cu duhovnicul lui, ca acesta ii daduse sa citeasca un canon bisericesc, ca tinea post, ca mananca numai paine si bea apa si ca motivul pentru care el nu vrea sa ma vada era sa nu pacatuim. Matusa lui imi spunea ca lui Cristian ii era rusine sa comunice asa ceva. Doamna Dumitru mi-a sugerat sa ma concentrez asupra examenului, asigurandu-ma ca trebuie sa stau linistita, ca se rezolva. Am intrebat-o de ce Cristian nu a mers la medic in ziua de 8 aprilie, asa cum imi spusese Traian Moraru (procuror militar, cel mai bun prieten al lui Panait - n.n.), iar dansa mi-a raspuns ca Cristian a fost la biserica, ca se simtea din ce in ce mai bine si ca nu mai era necesar sa-l consulte un medic".

Fragment din marturia matusii

Iata si un citat dintr-o marturie depusa de Eleni Dumitru, matusa procurorului sinucigas, relevant pentru perioada de delir prin care procurorul a trecut cu putin inainte de moarte: "Sunt convinsa ca nepotul meu a fost urmarit si ca se stia de aceasta intalnire (cu duhovnicul, amanata in ziua de 7 aprilie - n.n.), si ca s-a actionat asupra lui pentru a se sinucide, incat sa nu ajunga la preot, caruia urma sa i se confeseze. Tin sa subliniez inca o data ca in ziua sinuciderii, 10 aprilie, dupa ce ne-a implorat sa nu chemam medicul, mainile si antebratele, si gambele picioarelor erau reci si rosii, precum si fata cu pete rosii, o roseata pronuntata si neobisnuita pana atunci, fara ca in casa sa fi fost frig. Am remarcat, de asemenea, ca albul ochilor avea vinisoare rosii. O asemenea stare de congestie a mai avut-o in 5 aprilie, insa numai nasul si fata erau cu pete rosii. Mai precizez un amanunt, ca in 5 aprilie, cand a venit la mine sora mea (mama lui Cristian Panait - n.n.), iar cand Cristian a intrebat-o "Mama, cand am fost mic, am avut ceva la cap?", sora mea i-a raspuns ca nu a avut nimic, ba, dimpotriva, i-a spus ca se nascuse cu 52 de centimetri lungime si aproape cinci kilograme greutate, ca a fost un copil normal si ulterior".