Soarta Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) se va lua in discutie saptamana viitoare. Conducerea Senatului se va intruni marti pentru a stabili procedura de urmat in cazul legii desfiintate prin decizia Curtii Constitutionale. Pe de alta parte, consilierul primului-ministru Marius Oprea a precizat ca Executivul este disponibil sa asigure cat mai curand, printr-o ordonanta de urgenta, continuarea activitatii CNSAS. Decizia Curtii ii baga in greva pe lucratorii de la CNSAS care au de gand sa se baricadeze in birourile lor. Asociatiile civice anunta actiuni de protest si cer revocarea judecatorilor CCR. Curtea motiveaza ca Legea CNSAS si-a depasit atributiile initiale, da verdicte ca o instanta de judecata si nu asigura dreptul la aparare al celor verificati.

Conducerea Senatului va analiza in sedinta de marti motivatia Curtii Constitutionale cu privire la Legea CNSAS si va decide ce e de facut pentru a nu lasa aceasta institutie fara cadru legal de functionare. Potrivit Constitutiei, daca in termen de 45 de zile nu se intervine printr-o initiativa legislativa sau printr-o ordonanta de urgenta, Legea de functionare a CNSAS este desfiintata si nu mai poate produce efecte juridice.

Ordonanta de urgenta
Pe de alta parte, consilierul primului-ministru pe probleme de securitate Marius Oprea a declarat ca la Guvern se lucreaza deja la o ordonanta care sa salveze CNSAS. „Este foarte probabil ca printr-o ordonanta vom rezolva situatia... Lucrurile nu pot ramane asa, e vorba de peste 2 milioane de dosare si de peste 300 de functionari publici“, a spus Oprea, aratand ca Guvernul nu poate astepta ca Parlamentul sa intervina pe aceasta lege, intrucat procedura de legiferare este destul de greoaie, iar CNSAS risca sa fie desfiintat, informeaza NewsIn. Potrivit lui Oprea, Guvernul „nu intelege sa renunte la lupta pentru aflarea adevarului despre trecut“.

In greva foamei...
Angajatii CNSAS se pregatesc sa intre de azi in greva. „In CNSAS sunt oameni care s-au daruit acestei munci“, a declarat Ticu Dumitrescu, aratand ca mai multi colegi i-au propus sa se baricadeze in birouri si sa faca greva foamei. Ticu Dumitrescu crede ca desfiintarea Legii CNSAS este motivata tocmai de „teama de adevar... Suntem intr-un an electoral, partidele nu au rezerve de cadre si se intorc tot la vechii oameni“. „Dosarele pe care le avem pot ascunde multe surprize“, a conchis Dumitrescu.

Somaj temporar
La randul sau, presedintele Colegiului CNSAS Ladislau Csendes a apreciat ca in urma deciziei Curtii, activitatea institutiei sale este suspendata pe urmatoarele 45 de zile, iar angajatii sunt in somaj temporar. Csendes spera totusi ca partidele parlamentare sa puna cat mai repede Legea CNSAS in acord cu obiectiile Curtii, astfel incat actul normativ sa devina constitutional. Colegul sau, Cazimir Ionescu, e de parere ca s-a dat o interpretare exagerata deciziei Curtii si ca nu se poate spune ca Legea CNSAS e neconstitutionala. „Decizia Curtii nu spune ca abroga legea si ca institutia isi inceteaza activitatea ca urmare a abrogarii“, zice Ionescu, recunoscand ca Legea CNSAS a creat totusi o serie de probleme, iar faptul ca Parlamentul e chemat sa reglementeze situatia „nu poate fi grav“.

Obiectiile Curtii
Curtea Constitutionala a publicat si motivatia care a stat la baza deciziei de neconstitutionalitate a Legii CNSAS si a ordonantei de modificare a acesteia. Magistratii Curtii arata ca CNSAS isi depaseste atributiile si scopul pentru care a fost creat, si anume acela de a asigura accesul cetatenilor la propriul dosar intocmit de organele de securitate. Curtea mai arata ca CNSAS se pronunta prin acte cu forta juridica echivalenta cu aceea a hotararilor judecatoresti si ca membrii Consiliului nu urmaresc numai scopul de deconspirare, ci si eliminarea celor care acced la functii publice. „Curtea Consitutionala a constatat faptul ca Legea 187/1999 nu urmareste numai scopul de deconspirare, ci promoveaza si constructia morala, juridica si politica a persoanelor care au participat la activitatea de politie politica, urmarind indepartarea lor din functiile de demnitate publica sau din cele de sefi ai magistratilor“, se precizeaza in motivatie. CNSAS i se imputa si faptul ca nu verifica daca persoana cercetata a desfasurat activitate politica de natura sa aduca atingere drepturilor si libertatilor cetatenesti, dupa cum nu se verifica daca serviciile de informatii vizate aveau ca obiectiv represiunea sau daca serveau sigurantei nationale. In opinia Curtii, „Legea creeaza premisele unei forme de raspundere morala si juridica colectiva prin simpla participare la activitatea serviciilor de informatii, fara vinovatie si fara existenta unei fapte de incalcare a drepturilor si libertatilor fundamentale“. Alte obiectii retinute se refera la faptul ca potrivit Constitutiei, nu exista decat doua categorii de jurisdictii- cele speciale administrative si instantele judecatoresti. Legea CNSAS contrar Constitutiei nu ofera persoanelor verificate dreptul de a fi asistate de un avocat, incalcandu-se prin aceasta dreptul la aparare, iar Consiliul actioneaza si ca organ de ancheta si ca organ de judecata, contrar principiilor statului de drept, in conformitate cu care procesul trebuie sa fie echitabil. Judecatorii Curtii mai remarca faptul ca CNSAS ia decizii pe care nu le face publice, are posibilitatea de a administra si aprecia probele care stau la baza unui verdict si poate da in aceleasi cauze verdicte contradictorii celor validate prin decizii definitive ale instantelor judecatoresti. Curtea a mai declarat neconsitutionala si o alta prevedere care spune ca mandatul unui parlamentar vinovat de fals in declaratii in raport cu colaborarea sa cu Securitatea trebuie sa inceteze. Or, Constitutia nu prevede falsul in declaratii ca motiv pentru decaderea din functie.

Se vrea revocarea judecatorilor CCR
Organizatiile civice pregatesc proteste fata de decizia Curtii pe care o considera „o restauratie a regimului comunist“. Circa 23 de asociatii cer revocarea judecatorilor CCR si solicita Guvernului, Parlamentului si Presedintiei sa intervina pentru reglementarea situatiei CNSAS, care sa permita continuarea activitatii de deconspirare a Securitatii si gestionarea arhivelor. Organizatiile mai cer CNSAS sa faca publice informatiile despre judecatorii CCR care au colaborat cu Securitatea.