Într-o Românie dezechilibrata din punct de vedere politic, Curtea Constitutionala este institutia care a ajuns sa traseze raporturile de putere intre Presedintie si Guvern. Asa ca judecatorii atotputernici, în functie de tema, înclina balanta într-o parte sau în alta. Mult mai greu le-a fost când în malaxorul îmbracat în robe stacojii a intrat contestatia depusa de premierul Tariceanu în cazul Norica Nicolai. De la ce au plecat judecatorii? În 2007, Curtea a interpretat art. 85 al Constitutiei în favoarea sefului statului, dar nu i-a acordat acestuia si dreptul de veto. Iar, cum cele doua drepturi - cel de veto si cel de a cere premierului o alta nominalizare - se întrepatrund pâna la un punct, decizia de ieri s-a luat dupa lungi deliberari. Patru voturi pentru si patru împotriva, adica patru judecatori sustin ca presedintele trebuie s-o numeasca pe Norica Nicolai, iar alti patru sunt de parere ca premierul trebuie sa faca o noua nominalizare. Dupa prânz si o noua pauza, judecatorii revin si adopta o solutie de compromis: „Presedintele României poate refuza, o singura data, motivat, propunerea primului-ministru de numire a unei persoane în functia vacanta de ministru. Primul-ministru este obligat sa propuna o alta persoana. Asadar, seful statului a primit drept de VETO o data, iar premierul a primit dreptul sa propuna orice persoana competenta sau nu, cu trecut profesional bun sau nedemn, cu mapa profesionala de nota 4 sau 10, dar care sa NU se numeasca Norica Nicolai. În plus, în baza deciziei de astazi, daca primul-ministru îl propune pe Dinu Patriciu pentru portofoliul Justitiei, seful statului e obligat sa spuna DA. Deja, liberalii critica decizia, precizând ca i s-a acordat presedintelui un drept de veto pe care Constitutia i-l refuza. Însa hotarârile Curtii nu mai pot fi contestate, ci trebuie aplicate. Si tot prin decizia de astazi s-a mai creat un precedent în România – presedintele primeste un drept pe care îl poate exercita o singura data, dar de fiecare data când premierul propune o persoana pentru ocuparea unui portofoliu ministerial vacant. Ce ramâne în urma: daca vor mai exista si alte portofolii vacante, conducerea PNL trebuie sa aiba pregatite doua nume, deoarece exista riscul, constitutional acceptat, al unui refuz prezidential.