Într-o atmosfera destinsa, în semiîntuneric si fum de tigara, mai multi oameni preocupati de soarta mass-media s-au întâlnit în Club A pentru a-si da cu parerea la dezbaterea cu tema „Ar trebui interzisa publicitatea la TVR, dupa modelul francez?“. S-a pornit de la necesitatea publicitatii la postul public, despre taxa platita de români si s-a ajuns la calitatea programelor TVR si la posturile ocupate de cei care dau spaga sau au sustinere politica.

Primul vorbitor a fost vicepresedintele Consiliului National al Audiovizualului, Attila Gasparik, care a mentionat ca problema publicitatii la Televiziunea Româna nu a fost discutata de catre CNA si ca deja exista o reglementare in privinta cantitatii si duratei publicitatii la canalele TV romanesti. Posturile comerciale au dreptul la 12 minute de publicitate la fiecare 20 de minute, iar postul public la 8 minute doar între programe. „Nu sunt de acord sa preluam nici un model, nici francez, nici britanic, nici german. Trebuie sa cream modelul românesc, care din pacate înca nu exista“, a adaugat Gasparik. Reprezentantul TVR la aceasta întâlnire a fost realizatorul si prezentatorul Gabriel Giurgiu, care a spus un „Nu!“ raspicat interzicerii publicitatii la postul de stat. „Eu îmi platesc creditul de la banca din salariul ala“, a spus Giurgiu zâmbind. „Nu pot sa fiu obiectiv total, pentru ca lucrez la TVR. Imi doresc sa am cea mai buna leafa comparativ cu Realitatea TV, Antena 1 si sa am cele mai bune scule de pe piata“. De la dorintele oricarui angajat de a avea cel mai bun salariu si de a lucra cu tehnologii de ultima ora, s-a trecut si la necesitatea banilor pentru realizarea unei emisiuni. Giurgiu a marturisit ca emisiunea lui preferata este „Top Gear“, pentru care se aloca aproximativ 160.000 de euro pentru o zi intreaga de emisie. „O emisiune nu se face pe bani putini!“, a spus el.

«TVR nu umbla dupa Columbeanu»
Dar care este calitatea programelor difuzate de TVR si cine decide asta, din moment ce romanii platesc abonament? Aceasta a fost una dintre problemele ridicate de cei din public, majoritatea studenti la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii a Universitatii din Bucuresti. Giurgiu a aparat cu inversunare calitatea programelor postului national si a mentionat ca Jurnalul TVR, de exemplu, nu va incepe niciodata cu Cioaca si este cel mai credibil buletin de stiri. Realizatorul TV a mentionat ca, desi s-a difuzat emisiunea „Surprize, Surprize“, postul national nu va realiza programe ca „Ciao, Darwin!“ si „nu umbla dupa Columbeanu“. Crina Moscovici, o avocata mare consumatoare de media, a tinut sa identifice, intai, „functiile si comandamentele unei televiziuni bune“: o acoperire geografica larga, mare grija pentru interese si gusturi diferite. Problema cu acoperirea nationala si internationala s-a lamurit repede, dar ajungem iar la calitatea programelor. In ceea ce priveste diversitatea lor, Gasparik a mentionat ca pe TVR International exista emisiuni pentru mai multe minoritati, cum ar fi ungurii sau albanezii, dar din pacate au fost eliminate stirile culturale si s-a renuntat la teatrul televizat. O alta lipsa sunt si programele pentru copii si faptul ca nu exista o solutie pentru ca hipoacuzii sa poata urmari programele de la televizor.

Noi angajati pentru TVR, alesi politic
Gabriel Giurgiu a comparat postul national romanesc cu BBC. „Bugetul BBC este de 5 miliarde de euro pe an si a redus personalul de la 32.000 la 28.000 de angajati. TVR produce 146 de emisiuni pe saptamâna si are 284 de ziaristi, la care se adauga cei din studiourile teritoriale“, a declarat Gabriel Giurgiu. El a mentionat ca, pentru a creste calitatea programelor, mai este nevoie de angajarea unor noi jurnalisti. Moment in care unul dintre viitorii ziaristi din sala l-a intrebat de ce studentii sunt tinuti aproape un an fara a fi platiti si abia apoi se pune problema angajarii lor. Realizatorul TVR a recunoscut ca asa se intampla si ca de cele mai multe ori ei sunt pusi sa faca, mai degraba, cafea si sa copieze documente decat sa presteze munca jurnalistica. „Intra, fac pe negru 1 an, 2, cat ii tine mamitica invata, fac cafele, xeroxuri. Viata e dura“, a adaugat Giurgiu. Dupa ce a recunoscut cu atata nonsalanta aceasta problema, s-a ridicat o alta intrebare: „De ce posturile de la TVR se ocupa pe spagi?“ La care Gabriel Giurgiu a dat din cap in semn de recunoastere. El ne-a marturisit ca, de-a lungul carierei sale la TVR, i s-a intamplat sa participe la concursuri ale postului public in urma carora sa nu fie acceptat. El a povestit ca, pe vremea cand la conducerea Romaniei era Conventia Democrata Romana, i s-a intamplat sa nu castige un concurs din cauza criteriilor politice, pentru ca in comisia de examinare erau membri ai partidelor. „Aveam si eu «arcul meu de triumf», dar a fost mai slab decat al celuilalt“, a mentionat realizatorul TV despre practici care i se par in firea lucrurilor. In ceea ce priveste spaga, Giurgiu a spus ca nu stie cu exactitate un astfel de caz, si i-ar fi greu sa-si dea seama cui ar trebui sa i se dea bani. Nu a negat insa posibilitatea ca cineva sa fie angajat pe pile. El a marturisit ca, daca fiica sa ar vrea sa lucreze la TVR, si el ar ajuta-o sa intre punandu-si „pilele la bataie“.

Dar cu publicitatea cum ramåne?
Spre final s-a revenit la tema dezbaterii: „Ar trebui interzisa publicitatea la TVR, dupa modelul francez?“. Vicepresedintele CNA a mentionat ca, pe lânga scopul comercial, publicitatea are si un rol informativ si ca modelul românesc ar trebui sa fie caracterizat de o transparenta totala. „Eu nu stiu ce face postul public cu banii. Ar trebui pus pe site cati bani au intrat, cât intra din publicitate, cât se cheltuie pe un numar de stiri, ce comisioane exista“. El a întrebat si „de ce nu se stie câti bani a obtinut TVR din SMS-uri în timpul finalei Eurovision“. Gasparik a adaugat ca este nevoie de o analiza profunda pentru a decide daca TVR sa mai difuzeze sau nu publicitate. „Cred ca televiziunea publica, împreuna cu autoritatile, ar trebui sa se aseze la masa, când nu sunt alegeri, pentru a discuta pe tema difuzarii publicitatii de catre TVR“, a afirmat Attila Gasparik. Giurgiu este de parere ca România este o tara prea saraca pentru ca televiziunea publica sa nu aiba publicitate si a adaugat ca „TVR are nevoie de publicitate pentru a fi mai putin dependenta de fondurile venite de la Guvern si pentru a iesi de sub influenta politicului în programele televiziunii publice“.
Dezbaterea din Club A a fost organizata de Asociatia Consumatorilor de Media si a urmarit discutarea interzicerii publicitatii la postul pubilc romanesc. Presedintele francez Nicolas Sarkozy a anuntat, in urma cu aproximativ o luna, ca publicitatea va fi eliminata de pe posturile TV nationale din Franta. Decizia a iscat numeroase polemici, a primit atat opinii favorabile, cat si impotriva acestei masuri.