Cronicar de talk-show

Băsescu evaluează pagubele produse de scandalul “Ridzi”

Monica Iacob Ridzi a plecat, dar scandalul continuă. Aşteptată câteva săptămâni bune, reacţia preşedintelui Traian Băsescu a venit de-abia în seara zilei de marţi 14 iulie. Ca de obicei, şeful statului a pus paie pe foc, sau, după cum spun adversarii săi, a creat o nouă diversiune, pentru ca prin perdeaua de fum a acesteia să limiteze pagubele colaterale provocate de afacerea “2 Mai”.

Coaliţia dintre moguli şi politicieni
Preşedintele Traian Băsescu a aruncat o nouă fumigenă. Asta s-a-ntâmplat la Cotroceni în seara zilei de marţi 14 iulie. Şeful statului cuvânta la ceremonia de învestire a doamnei Luminiţa Plăcintă în funcţia de ministru al Tineretului şi Sportului. La acest eveniment, d-l Băsescu a arborat o figură severă. Se impune precizarea că Traian Băsescu, în ciuda faimei sale de bun “comunicator”, are puţine mijloace de expresie. Bunăoară, în apariţiile publice, preşedintele este ori glumeţ până aproape de limită şi hăhăit cât cuprinde, ori e crispat, tăios şi antipatic. Cale de mijloc nu există.
Marţi, Traian Băsescu a optat pentru mina războinică. După ce a făcut-o varză, fără să o numească, pe demisionara Monica Iacob Ridzi, el a aruncat grenade către presă. Preşedintele a deplâns cârdăşia dintre unii oameni politici şi “anumite trusturi media”. Astfel, nişte televiziuni “au luat decizia eroică” de a nu primi, oficial, plată pentru prestaţiile din ultima campanie electorală, urmând ca ulterior, partidele să vină la casierie cu bani “neînregistraţi”; în acest context, el a insistat pe faptul că fiica lui Elena a renunţat la difuzarea clipurilor sale electorale fix în ziua de 29 mai, când el, domnu’ Băsescu, a aflat de “monstruoasa coaliţie” dintre “moguli” şi politicieni. Şeful statului a uitat că pe 31 mai clipurile cu şi despre EBA se transmiteau într-o veselie…

Situaţii asemănătoare, abordări diferite
Negru de supărare, pentru că, nu-i aşa?, situaţia e destul de tulbure, Traian Băsescu a lăudat activitatea comisiei parlamentare care a anchetat cazul “Ridzi”. Dar, cum nimic nu e prea bun pentru domnu’ preşedinte, şefa comisiei cu pricina l-a scos din sărite pentru că s-a ante-pronunţat, adică s-a apucat să încadreze juridic faptele Monicăi Ridzi. Ei bine, Alina Gorghiu s-a comportat, zicea d-l Băsescu, exact ca Ana Pauker prin anii ’50.
La acest punct al discursului prezidenţial, ne-am amintit brusc de o altă apariţie a lui Traian Băsescu, în care zicea că nu vede nimic rău în faptul că Gabriel „Puiu” Popoviciu a investit un miliard de euro în mega-afacerea “Băneasa Rezidential”. Sigur că preşedintele poate, ca tot omul, să aibă opinii, numai că atunci, Traian Băsescu a emis o părere favorabilă lui Popoviciu, taman când respectivul era în plină anchetă judiciară. La vremea respectivă, contestatarii d-lui Băsescu au făcut tărăboi şi i-au reproşat că “organele” care îl anchetau pe Popoviciu au interpretat zicerea prezidenţială ca fiind un semnal şi s-au grăbit să pună batista pe ţambal. Dovadă că despre scandalul “Popoviciu” nimeni nu mai zice nimic.

“Test pentru oligofreni”
Bineînţeles, alocuţiunea de marţi seară a stârnit un val uriaş de comentarii. Unul dintre cele mai dure i-a aparţinut lui Cristian Tudor Popescu. Într-o intervenţie telefonică, el a declarat în emisiunea “Realitatea te priveşte” de marţi 14 iulie: “Este vorba despre un test pe care d-l preşedinte Traian Băsescu îl face în legătură cu populaţia acestei ţări. Adică, mai exact, parcă ar vrea să afle câţi oligofreni există în România. E un sondaj pe care îl întreprinde d-l preşedinte. (…) Vreme de două-trei săptămâni, dumnealui nu a reacţionat în niciun fel în acest scandal. După aceea a apărut cu o declaraţie că povestea asta «e o chestiune minoră», că nu-l interesează şi că e treaba Parlamentului. Acum, în momentul demisiei d-nei Ridzi, nu mai este o chestiune minoră. Brusc, a devenit o conspiraţie (mondială, probabil) a mogulilor. Nici un cuvânt despre banii care lipsesc…”
În aceeaşi emisiune, şi Victor Ciutacu a avut o intervenţie interesantă. “Domnişoara Băsescu a intrat în seara zilei de 28 mai în direct la «Vorbe grele» vreme de un ceas. (…) O să-l dezamăgesc pe d-l Băsescu. Am refuzat orice târg financiar propus de echipa de campanie a domnişoarei Elena Băsescu. A existat o sugestie – ca să fiu foarte procedural – şi le-am spus că nu mă interesează nici un «deal», nici cu fata preşedintelui, nici cu preşedintele Băsescu, nici cu staff-ul de campanie al domniei sale. Oamenii au fost eleganţi, au priceput ceea ce era de priceput: «Ciutacu e un tâmpit, nu pune botu’, mergem gratis!»”

Singurătatea preşedintelui de cursă lungă
Analizând cuvântarea lui Traian Băsescu, Mugur Ciuvică a spus miercuri 15 iulie la “Sinteza zilei” că “preşedintele nu poate să-şi editeze frazele”. Din acest motiv, discursul prezidenţial a fost stupid. Or, ăsta este un semn de slăbiciune din partea lui Băsescu, pentru că el a ajuns preşedinte, între altele, şi prin calitatea discursului său politic. Intenţia lui Traian Băsescu a fost să facă din Monica Iacob Ridzi o victimă a presei.
Profesorul Bogdan Teodorescu a afirmat la rândul său că preşedintele a intuit că scandalul “Ridzi” tindea să devină subiectul verii. De aceea a dat semnalul retragerii Monicăi Ridzi. Acum, Traian Băsescu pare a se teme de ceva. S-ar putea ca el să intuiască apariţia unui alt subiect tare. Din acest motiv, “a aruncat nişte petarde pe care se aşteaptă ca o anumită presă să le ridice”. D-l Teodorescu a mai remarcat că lui Traian Băsescu îi lipsesc în acest moment purtătorii de mesaje. În urmă cu patru-cinci ani, fiecare afirmaţie a lui Băsescu era răspândită de o adevărată cavalerie. “Iată că acum mulţi băieţi s-au dat jos de pe cai.”

O cursă de anduranţă
Traian Băsescu rămâne, până una-alta, cel mai tare. Este cert însă că nu mai are cota de simpatie şi încredere din trecut. Şi-a irosit-o în războaie mici, fără miză. Marea problemă este, din păcate pentru şeful statului, că nici idei nu mai are. Merge pe acelaşi drum, mizează pe aceleaşi efecte. A devenit previzibil. Or, în condiţiile în care din sloganul “Să trăiţi bine!” s-a ales praful, iar românii o duc din ce în ce mai rău şi, ca urmare, sprijinul popular scade, Traian Băsescu ar trebui să-şi găsească un alt adversar decât presa. Cum-necum, prin presă îşi face imaginea. Şi-o face, şi şi-o propagă.
Marele noroc al lui Traian Băsescu este, cel puţin deocamdată, că adversarii săi în cursa pentru Cotroceni cresc în sondaje mult mai puţin decât coboară el. Deocamdată, repet. Până la alegeri mai sunt cinci luni. Timp în care d-l Băsescu ar avea timp să schimbe ceva, dar nu poate, Crin Antonescu poate, dar nu ştie, în timp ce Mircea Geoană nici nu ştie, nici nu poate. Ce-o mai fi, om mai vedea.