Eveniment

Protestele magistratilor ii lasa pe procurori fara mandate de interceptare si pe 15.000 de timisoreni fara caldura

Efectele protestelor demarate de catre magistrati la inceputul saptamanii trecute ca urmare a prevederilor Legii unice de salarizare incep sa se faca simtite la nivelul intregii tari. La Suceava, procurorii nu au primit autorizatie pentru interceptarea convorbirilor telefonice in dosare privind infractiuni de contrabanda la frontiera, iar aproximativ 15.000 de timisoreni ar putea ramâne, în aceasta iarna, fara ajutoare pentru încalzire, dupa ce Prefectura Timis a atacat în instanta o hotarâre a Consiliului Local Timisoara, în anexa careia erau si prevederi referitoare la aceste ajutoare, dosarul primind termen, potrivit unor surse judiciare, in ianuarie 2010, ca urmare a protestelor din justitie.

Unii judecatori suceveni nu au emis autorizari de interceptare a convorbirilor telefonice in cazul supravegherii unor persoane suspectate de contrabanda la frontiera, informeaza Mediafax, citand surse judiciare. Argumentul invocat de magistrati pentru refuzul autorizarii interceptarilor este protestul declansat in urma cu o saptamana ca reactie la prevederile Legii unice de salarizare, astfel de cazuri fiind semnalate si in alte zone ale tarii. Fara mandate de interceptare a convorbirilor telefonice, o serie de anchete au fost compromise, fiind lipsite de aceste probe, astfel incat procurorilor nu le-a mai ramas altceva de facut decat sa reclame superiorilor atitudinea magistratilor.
Autoritatea Nationala de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) are în vedere mentinerea pretului la gaze naturale si energie electrica la iarna, a declarat, ieri, presedintele Autoritatii, Petru Lificiu, la un seminar pe teme energetice. Cu toate acestea, aproximativ 15.000 de timisoreni ar putea ramâne, în aceasta iarna, fara ajutoare pentru încalzire, dupa ce Prefectura Timis a atacat în instanta o hotarâre a Consiliului Local Timisoara, în anexa careia erau si prevederi referitoare la aceste ajutoare. Potrivit unor surse judiciare, procesul a fost amanat din cauza protestelor magistratilor in ianuarie 2010. Viceprimarul Timisoarei Sorin Grindeanu a declarat ca “actualul prefect al judetului Timis, din pacate, candideaza cu succes la functia de cel mai jalnic prefect postdecembrist. El a atacat în contencios administrativ si anexa HCL care ne permitea noua sa dam ajutoare sociale de încalzire la 15.000 de oameni”, a spus Grindeanu. 

Hotararea de majorare a tarifului energiei termice, atacata in instanta
Prefectura Timis a atacat în contencios administrativ, la Tribunalul Timis, o hotarâre a Consiliului Local Timisoara adoptata în 27 iulie, prin care s-a decis majorarea tarifului energiei termice cu 15 la suta, începând cu 1 august 2009. Astfel, pretul de facturare a unei gigacalorii catre timisoreni ar fi trebuit sa fie de 187 de lei, fata de 162,62 de lei, cât era anterior adoptarii acestei HCL. “Pretul real al unei gigacalorii este de 288 de lei, iar noi o facturam catre populatie cu 162 de lei. Diferenta de 126 de lei este suportata de bugetul de stat, care subventioneaza pretul cu 72 de lei pe gigacalorie si 28 de lei de la bugetul local. Diferenta de 26 de lei merge pe pierdere la Colterm. Astfel, daca nu ajustam pretul, societatea risca sa devina insolvabila din luna ianuarie. Noi nu mai putem gestiona un serviciu unde la fiecare gigacalorie iesim pe pierdere”, le-a comunicat primarul Timisoarei, Gheorghe Ciuhandu, consilierilor locali înainte de votarea proiectului. La randul sau, prefectul judetului Timis, Mircea Bacala, a declarat ca a discutat aceasta tema si cu primarul Ciuhandu si, daca CL Timisoara nu va adopta o alta hotarâre prin care sa reia acordarea acestor subventii la încalzire, Prefectura Timis va modifica actiunea intentata în justitie, astfel încât aceasta sa nu cuprinda si ajutorul de încalzire acordat de municipalitate. “Cheia este tot la municipalitate si la Consiliul local, care pot adopta o hotarâre în care vor pune un articol unic, prin care vor pastra subventia veche. Am vorbit si cu primarul si daca CL Timisoara nu se va hotarî, în doua saptamâni, voi schimba actiunea pe care am intentat-o, pentru ca subventia sa ramâna”, a declarat Bacala, citat de Mediafax.

Cristi Danilet: «Ne intereseaza doar ca salariile noastre sa nu scada»
Intre timp, asociatiile profesionale ale magistratilor propun Executivului si Legislativului încheierea unui pact privind angajamentul celor trei parti de a participa la discutii pe tema situatiei din sistemul judiciar si a revendicarilor corpului magistratilor, pentru a gasi solutii pentru o buna functionare. Potrivit presedintelui Asociatiei Magistratilor din România, Mona Pivniceru, pactul presupune ca celelalte doua puteri în stat, Executivul si Legislativul, “sa se aseze la masa” cu magistratii, sa le asculte problemele cu care se confrunta si sa caute solutiile necesare unei bune functionari a sistemului judiciar, în beneficiul cetateanului. Pactul a fost propus ieri, într-o prima faza, reprezentantilor grupului PDL din Camera Deputatilor, în cadrul unei întâlniri avute de reprezentantii magistratilor cu o delegatie a parlamentarilor democrat-liberali din Camera, condusa de seful grupului, Mircea Toader. În deschiderea discutiilor, reprezentantii magistratilor au aratat ca, din punct de vedere salarial, tot ceea ce doresc de la legea salarizarii unice este ca, odata cu intrarea în vigoare a acesteia, salariile magistratilor sa nu scada. “Nu am venit aici pentru vreo crestere salariala. Ne intereseaza doar ca salariile noastre sa nu scada. Vrem ca veniturile noastre sa ramâna, dupa intrarea în vigoare a legii, la 1 ianuarie 2010, la acelasi nivel ca si pâna acum”, a declarat reprezentantul Uniunii Nationale a Judecatorilor din România, Cristi Danilet.

Magistratii vor ca bugetele instantelor sa fie gestionate de Curtea Suprema
La rândul ei, Mona Pivniceru, presedintele Asociatiei Magistratilor din România, a vorbit despre celelalte revendicari ale magistratilor, în afara de cele salariale. Pivniceru a amintit de solicitarea ca sistemul judiciar sa primeasca 1 la suta din PIB, ca bugetul instantelor si parchetelor sa fie administrat de instanta suprema, si nu de Ministerul Justitiei sau de solicitarea ca taxele si amenzile judiciare sa fie colectate la bugetul instantelor, si nu la cel al administratiei locale. “Toate revendicarile noastre se regasesc în acest pact pe care vi-l propunem”, a spus Mona Pivniceru, care i-a prezentat documentul presedintelui grupului parlamentar PDL din Camera, Mircea Toader. Acesta a raspuns ca va analiza împreuna cu deputatii din grup revendicarile magistratilor si “se va lua o decizie”.